Biserica de lemn din Peştiş se află în localitatea  aparţinătoare oraşului Aleşd (localitatea Peştiş) din judeţul Bihor. Momentul edificării bisericii nu se cunoaşte cu exactitate, forma actuală fiind cel mai probabil o refacere a bisericii vechi, refacere ce a avut loc în anul 1797 aşa cum este menţionat şi în inscripţia de pe portal. Are hramul “Buna Vestire”.

Biserica se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: BH-II-m-A-01185.

Construită în 1797, biserica de lemn din Peştiş este probabil o refacere a bisericii vechi de lemn. Modificări importante i-au fost aduse şi în anul 1862 când turnul este refăcut şi a fost adaugată prispa ce înconjoară biserica. În 1922 biserica este din nou reparată.

Planul bisericii este dreptunghiular, raportul dintre lungimea (19,7 m)şi lăţimea (6,2 m) bisericii diferind mult faţă de alte biserici. Semnele crestate pe stâlpii prispei vin să întărească părerea că edificiul a suferit diferite intervenţii ce i-au modificat considerabil forma. Intrarea în biserică se face pe latura de sud unde sunt două întrări. O intrare ce duce în pronaos este străjuită de un frumos portal sculptat. Cea de-a doua intrare, mai recentă conduce vizitatorul direct în naosul bisericii.

Portalul intrării în pronaos conţine inscripţii în limba română şi în limba latină, cu caractere chirilice şi latine, inscripţii ce amintesc de momentul _DSC6884edificării bisericii. O primă inscripţie, în limba română scrisă cu caractere chirilice, din păcate păstrată parţial aminteşte de meşterii care au ridicat biserica: “Această sfântă biserică s-a făcut în anul 1797 şi au lucrat meşterii Bocse Mihaiu…”, o a doua inscripţie scrisă cu litere şi cifre arabe indică persoana ce ocupa postul de asesor consistorial la momentul edificării bisericii: “Poinar Miklos assessor consistorialis 1797“. O ultimă inscripţie, în limba latină indică faptul că în 1797 a avut loc doar o renovare a bisericii: “Hoc templum ren(o)vatum est in anno 1797.

Probabil datorită modificărilor aduse în timp edificiului, întâlnim în cazul acestei biserici soluţii de acoperire a spaţiilor interioare ce diferă cumparativ cu majoritatea bisericilor din zonă. Absida altarului a fost deplasată spre răsărit fapt ce a dus la tăvănirea ei cu scânduri de brad. De asemenea bolta naosului nu mai păstrează forma cilindrică obişnuită.

Pictura iconostasului, cu o puternică influnţă barocă datează din anul 1810. Iconostasul cuprinde 4 registre, primul registru fiind dominat de reprezentările lui Isus pe cruce, cu Fecioara Maria în stânga şi Sfântul Evanghelist Ioan în dreapta, în al doilea registru sunt reprezentaţi Isus binecuvântând şi cei 12 apostoli, al treilea este registrul în care se regăsesc icoanele prăznicare iar cel de-al patrulea registru, cel mai de jos este dominat de uşile diaconeşti şi împărăteşti. Atât iconostasul dar şi pictura uşilor împărăteşti şi diaconeşti sunt atribuite pictorului Ioan Zugravu, originar din sudul României.

 

 

 

 

 

 

Biserica de lemn “Buna Vestire” din Pestis

Leave a Reply

www.inforegio.ro
Translate »